Suprafata: 14867 ha
Intravilan: 5782 ha
Extravilan: 9085 ha
Populatie: 900
Gospodarii: 373
Nr. locuinte: 421
Nr. gradinite: 1
Nr. scoli: 1
Numele localitatilor aflate in administratie:
Valea Ierii, Cerc, Plopi
Asezarea geografica:
Teritoriul Comunei Valea Ierii se suprapune peste spaţiul ocupat de masivul Gilău-Muntele Mare. Oronimul de "Muntele Mare" corespunde denumirii date de localnici întinselor păşuni naturale de pe culmea principală a masivului, atributul "mare" referindu-se în acest caz la extinderea mare în plan orizontal a păşunilor, în principal şi mai puţin la valorile altitudinale ale muntelui, care sunt în general sub 1800 m, fiind în acelaşi timp printre cele mai ridicate din Munţii Apuseni. Comuna Valea Ierii este situată şla poalele de nord ale Muntelui Mare din Munţii Apuseni, pe cursul superior al Râului Iara şi al afluenţilor săi, Pârâul Şoimul şi Pârâul Valea Calului şi se întinde până pe colinele Depresiunii Hăşdate. Comuna Valea Ierii este amplasată în sud-estul judeţului Cluj. Se învecinează: la nord cu Săvădisla, la sud cu Poşaga (judeţul Alba), la vest cu Măguri-Răcătău, la est cu Băişoara.
Este încadrată de coordonatele 46°30'34'' - 46°40'16'' latitudine nordică şi 23°07'20'' - 23°23'49'' longitudine estică.
Valea Ierii este atestată documentar din anul 1840, în lucrarea "Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania", unde se precizează că era un cătun al satului Hăşdate. (Coriolan S., 1962)
La doar 9 km de Valea Ierii se găseşte cetatea Lita a cărei urme se văd şi în zilele noastre. Aceasta a fost atestată documentar în 1324, iar în 1456 se amintesc posesiunile ei româneşti şi ungureşti:Lita, Săvădisla, Hăşdate, Bărbat, Săcel, Filea de Sus, Filea de Jos, Agriş, Plaiuri, Sâncrai, Suţu şi Vălişoara. Ştiind că satele Valea Ierii şi Plopi sunt amintite ca fiind cătune ale satului Hăşdate, iar Cerc, cătun al satului Finişel se presupune că existenţa satelor din comuna Valea Ierii este datată cu mult înaintea atestării documentare din 1840.
Comuna Valea Ierii are în componenţă trei sate: satul Valea Ierii cu cătunele Dâmbul Cucului şi Soci, satul Plopi şi satul Cerc. Etimologia denumirii comunei este legată de râul Iara pe cursul căruia se află aşezat satul Valea Ierii, reşedinţa comunei.
Printre primii locuitori ai satului Valea Ierii se numără trădătorii lui Horea care au fugit împreună cu familile lor din Mătişeşti, comuna Horea de astăzi din judeţul Alba, fiindu-le frică de răzbunarea răsculaţilor de la 1784. Aceştia au trecut muntele, pe atunci împădurit şi fără drumuri de acces, s-au aşezat în amonte de satul Valea Ierii, pe atunci încă neînfiinţat, în locul numit astăzi Dâmbul Cucului, un versant însorit unde şi-au construit bordeie în pământ.
Satul Plopi şi-a luat numele de la pădurile de plopi care înconjoară acest loc. Primii locuitori au migrat din satul Finişel pentru a întemeia noi gospodării, pe terenurile care le deţineau în zonă.
Satul Cerc a fost constituit de către unii oameni care s-au refugiat din satul Ponorel, judeţul Alba, în urma revoluţiei de la 1784 şi s-au stabilit pe versantul însorit al muntelui, într-o poiană unde şi-au aşezat gospodăriile în formă de cerc ca o tabără.
Este încadrată de coordonatele 46°30'34'' - 46°40'16'' latitudine nordică şi 23°07'20'' - 23°23'49'' longitudine estică.
Valea Ierii este atestată documentar din anul 1840, în lucrarea "Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania", unde se precizează că era un cătun al satului Hăşdate. (Coriolan S., 1962)
La doar 9 km de Valea Ierii se găseşte cetatea Lita a cărei urme se văd şi în zilele noastre. Aceasta a fost atestată documentar în 1324, iar în 1456 se amintesc posesiunile ei româneşti şi ungureşti:Lita, Săvădisla, Hăşdate, Bărbat, Săcel, Filea de Sus, Filea de Jos, Agriş, Plaiuri, Sâncrai, Suţu şi Vălişoara. Ştiind că satele Valea Ierii şi Plopi sunt amintite ca fiind cătune ale satului Hăşdate, iar Cerc, cătun al satului Finişel se presupune că existenţa satelor din comuna Valea Ierii este datată cu mult înaintea atestării documentare din 1840.
Comuna Valea Ierii are în componenţă trei sate: satul Valea Ierii cu cătunele Dâmbul Cucului şi Soci, satul Plopi şi satul Cerc. Etimologia denumirii comunei este legată de râul Iara pe cursul căruia se află aşezat satul Valea Ierii, reşedinţa comunei.
Printre primii locuitori ai satului Valea Ierii se numără trădătorii lui Horea care au fugit împreună cu familile lor din Mătişeşti, comuna Horea de astăzi din judeţul Alba, fiindu-le frică de răzbunarea răsculaţilor de la 1784. Aceştia au trecut muntele, pe atunci împădurit şi fără drumuri de acces, s-au aşezat în amonte de satul Valea Ierii, pe atunci încă neînfiinţat, în locul numit astăzi Dâmbul Cucului, un versant însorit unde şi-au construit bordeie în pământ.
Satul Plopi şi-a luat numele de la pădurile de plopi care înconjoară acest loc. Primii locuitori au migrat din satul Finişel pentru a întemeia noi gospodării, pe terenurile care le deţineau în zonă.
Satul Cerc a fost constituit de către unii oameni care s-au refugiat din satul Ponorel, judeţul Alba, în urma revoluţiei de la 1784 şi s-au stabilit pe versantul însorit al muntelui, într-o poiană unde şi-au aşezat gospodăriile în formă de cerc ca o tabără.
Activitati specifice zonei:
Comuna Valea Ierii posedă prin resursele sale şi prin poziţia sa în teritoriu un potenţial economic considerabil în următoarele sectoare: agricultură prin creşterea animalelor, silvicultură, turism şi activităţi de tip industrial - exploatare forestieră, recoltarea produselor secundare ale pădurii.
Activitati economice principale:
Exploatarea şi prelucrarea lemnului
Obiective turistice:
Aria naturală protejată de interes judeţean - Valea Ierii
Această zonă se întinde din aval de Acumularea Bondureasa spre satul Valea Ierii şi conrinuă până în comuna Brăişoara.
În vedea conservării frumuseţii ei, zona, situată pe teritoriul comunei Valea Ierii şi Băişoara, a fost declarată, prin Decizia 147/1994 a Consilului Judeţean Cluj, arie naturală protejată de importanţă judeţeană, pentru valoarea peisagistică şi cinegetică.
Zona a fost declarată arie naturală protejată de interes judeţean, cu valoare peisagistică.
Acumularea Bondureasa este situată în aval de confluenţa râului Iara cu Pârâul Măruţiu
În acest perimetru, Râul Iara, aflat nu departe de izvor, formează un mirific amfiteatru cu pereţi stâncoşi cu creste, limbi de grohotiş şi ţancuri pe care se încumetă să crească ici şi colo mesteceni şi molizi piperniciţi. Zona este destul de izolată, accesibilă cu autovehicule pe drum forestier din Valea Ierii, dar având pentru turişti acces spre zonele învecinate pe drumuri forestiere.
Zona a fost declarată arie naturală protejată de interes judeţean, cu valoare peisagistică.
Aria naturală protejată de interes judeţean Valea Şoimului
Prin acceaşi decizie 147/1994 a Consiliului Judeţean Cluj, Valea Şoimului a fost declarată arie naturală protejată de importanţă judeţeană pentru valoarea cinegetică.
Principale puncte de interes turistic sunt:
Situl de interes comunitar Valea Ierii - prin frumuseţea peisajului şi importanţa păstrării pădurii pe versanţii cu pante foarte mari, cumulate cu valoarea fondului cinegetic.
Situl de interes comunitar Muntele Mare - se remarcă prin valoarea conservativă mare a habitatelor de pădure şi pajiştilor montane, dar şi prin prezenţa unor specii de păsări ce se regăsesc în anexa I din Directiva Păsări.
Pensiunea turistică Lara
Mânăstirea Muntele Rece
Defileul Ierii
Această zonă se întinde din aval de Acumularea Bondureasa spre satul Valea Ierii şi conrinuă până în comuna Brăişoara.
În vedea conservării frumuseţii ei, zona, situată pe teritoriul comunei Valea Ierii şi Băişoara, a fost declarată, prin Decizia 147/1994 a Consilului Judeţean Cluj, arie naturală protejată de importanţă judeţeană, pentru valoarea peisagistică şi cinegetică.
Zona a fost declarată arie naturală protejată de interes judeţean, cu valoare peisagistică.
Acumularea Bondureasa este situată în aval de confluenţa râului Iara cu Pârâul Măruţiu
În acest perimetru, Râul Iara, aflat nu departe de izvor, formează un mirific amfiteatru cu pereţi stâncoşi cu creste, limbi de grohotiş şi ţancuri pe care se încumetă să crească ici şi colo mesteceni şi molizi piperniciţi. Zona este destul de izolată, accesibilă cu autovehicule pe drum forestier din Valea Ierii, dar având pentru turişti acces spre zonele învecinate pe drumuri forestiere.
Zona a fost declarată arie naturală protejată de interes judeţean, cu valoare peisagistică.
Aria naturală protejată de interes judeţean Valea Şoimului
Prin acceaşi decizie 147/1994 a Consiliului Judeţean Cluj, Valea Şoimului a fost declarată arie naturală protejată de importanţă judeţeană pentru valoarea cinegetică.
Principale puncte de interes turistic sunt:
Situl de interes comunitar Valea Ierii - prin frumuseţea peisajului şi importanţa păstrării pădurii pe versanţii cu pante foarte mari, cumulate cu valoarea fondului cinegetic.
Situl de interes comunitar Muntele Mare - se remarcă prin valoarea conservativă mare a habitatelor de pădure şi pajiştilor montane, dar şi prin prezenţa unor specii de păsări ce se regăsesc în anexa I din Directiva Păsări.
Pensiunea turistică Lara
Mânăstirea Muntele Rece
Defileul Ierii
Evenimente locale:
Înălţarea (Ziua Eroilor)
Ziua comunei - ultima duminică a lunii august
Ziua comunei - ultima duminică a lunii august
Facilitati oferite investitorilor:
Dezvoltarea turismului
Proiecte de investitii:
Principalele lucrări de investiţii derulate în ultimii ani pe teritoriul comunei Valea Ierii sunt:
Alimentarea cu energie electrică a satului Plopi şi Cerrc şi extindere electrificare în satul Valea Ierii
Alimentare cu apă potabilă a localităţii Valea Ierii
Reabilitare dispensar uman şi amenajare birouri pentru funcţionarea Primăriei
Construire de poduri peste Râul Iara
Construire pod peste Râul Iara în faţa primăriei
Diguri de protecţie pe cursul Râului Iara
Primăria comunei Valea Ierii urmează să finalizeze următoarele proiecte:
Construire stadion comunal
Centru de informare turistică
Reabilitare drum forestier Cerc-Vârful Dobrin
Pentru viitor Primăria are în vedere următoarele proiecte:
Construire cămin cultural
Construcţia unui nou sediu pentru primărie
Modernizare şi extindere sistem de iluminat public
Proiect integrat canalizare, drum, apă
Sursele de finanţare pentru realizarea acestor investiţii sunt din cadrul Consiliului Judeţean şi prin accesarea fondurilor europene
Alimentarea cu energie electrică a satului Plopi şi Cerrc şi extindere electrificare în satul Valea Ierii
Alimentare cu apă potabilă a localităţii Valea Ierii
Reabilitare dispensar uman şi amenajare birouri pentru funcţionarea Primăriei
Construire de poduri peste Râul Iara
Construire pod peste Râul Iara în faţa primăriei
Diguri de protecţie pe cursul Râului Iara
Primăria comunei Valea Ierii urmează să finalizeze următoarele proiecte:
Construire stadion comunal
Centru de informare turistică
Reabilitare drum forestier Cerc-Vârful Dobrin
Pentru viitor Primăria are în vedere următoarele proiecte:
Construire cămin cultural
Construcţia unui nou sediu pentru primărie
Modernizare şi extindere sistem de iluminat public
Proiect integrat canalizare, drum, apă
Sursele de finanţare pentru realizarea acestor investiţii sunt din cadrul Consiliului Judeţean şi prin accesarea fondurilor europene
